STUDII - COMENTARII

MODIFICARILE  SI  COMPLETARILE  LEGILOR  NR.  18/1991,  169/1997,  1/2000  SI  ALTOR  ACTE  NORMATIVE  CONEXE  CA  URMARE  A  APLICARII  PREVEDERILOR  LEGII  NR.  247/2005  PRIVIND  REFORMA  PROPRIETATII  SI  JUSTITIEI  PRECUM  SI  UNELE  MASURI  ADIACENTE

         Incepand cu data de 25 iulie a.c. a intrat in vigoare Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

         Aceasta lege, care cuprinde 17 titluri a modificat si completat si legile privind proprietatea funciara, respectiv 18/1991, republicata, 169/1997, 1/2000, acte normative care au menirea de a accelera finalizarea acestui proces dificil de restituire a terenurilor agricole si forestiere catre fostii proprietari.

         Inca de la inceput facem observatia ca modificarile si completarile aduse de Legea nr. 247/2005 se aplica numai pentru viitor, ea neputand retroactiva, in conformitate cu prevederile art. 15 alin.2 din Constitutia Romaniei si art. 1 Cod civil.

         Intr-o succinta analiza sa vedem care ar fi principalele noutati aduse de aceasta lege a reformei in domeniu.

I. CU PRIVIRE LA TERMENUL DE DEPUNERE A CERERILOR.

         Legea noua, acorda un nou termen de depunere a cererilor de 60 de zile care curge de la data de 25 iulie 2005, pentru urmatoarele categorii de persoane:

         a) fostii proprietari carora li s-au respins cererile;

         b) persoanele carora li s-au modificat ori anulat adeverintele de proprietate, procesele verbale de punere in posesie sau titlurile de proprietate in mod abuziv, cu nerespectarea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997;

         c) persoanele fizice si juridice (unitati de cult si de invatamant, forme asociative de proprietate) care nu au depus cereri sau actele doveditoare in termenele prevazute de Legea nr. 169/1997;

         d) persoanele fizice si juridice care solicita diferente de suprafata ce pot fi restituite conform prevederilor prezentei legi (prin modificarile aduse de Legea nr. 247/2005).

         Alineatul (2) al art. 33 din Legea nr. 1/2000 modificata, precizeaza ca se pot depune in acest termen cereri si pentru alte terenuri  ce au apartinut petentilor in proprietate, cu probatiunea necesara (ex. cei cu terenuri nedeclarate la registrul agricol sau preluate abuziv de catre CAP sau stat).

II. PROBATORIUL CE POATE FI ADMINISTRAT PENTRU

RECONSTITUIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE.

         Prevederile art. 11 din legea nr. 18/1991 si 6 din Legea nr. 1/2000 sunt modificate si completate de noua lege, aducandu-se clarificari privind mijloacele de proba ce pot fi administrate pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole si forestiere, dupa cum urmeaza:

         1. Pentru  suprafetele preluate de CAP-uri in baza unor legi speciale sau in orice mod de la membrii cooperatori, sau preluate abuziv fara inscriere  sau de catre stat, fara nici un titlu, se poate administra orice mijloc de proba, daca aceste terenuri sunt libere de sarcini pe vechile amplasamente.

         2. Pentru terenurile forestiere, in situatia in care nu mai exista inscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta , cand terenul este solicitat pe vechiul amplasament si cand martorii ce il recunosc sunt proprietari vecini sau mostenitorii lor, pe toate laturile sale.

         3. Legea noua completeaza art. 6 al Legii nr. 1/2000, clarificand problema inscrisurilor doveditoare, respectiv a actelor de proprietate obtinute anterior Legii nr. 18/1991.

         - Astfel pot fi luate in consideratie, daca se solicita un vechi amplasament liber de sarcini, acte doveditoare vechi ramase valabile, care fac dovada absoluta a proprietatii.

         4. Legea noua aduce precizari privind probatoriul cu valoare declarativa.

         Astfel consemnarile efectuate intre anii 1945 – 1990 in registrele agricole, pe cererile de intrare in CAP, pe documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neinsotite de titlurile de proprietate, sunt probe cu valoare declarativa ce pot fi administrate in procedura de retrocedare.

        5. In ceea ce priveste proba cu martori, aceasta este suficienta cu respectarea urmatoarelor conditii cumulative:

         - sa nu  mai existe inscrisuri doveditoare;

         - reconstituirea sa se solicite pe vechiul amplasament;

         - martorii ce recunosc terenul sa fi avut calitatea de vecini sau mostenitori ai vecinului;

         - martorii sa fie de pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

         Legea noua in alineatul (2¹) din art. 6 al Legii nr. 1/2000 cu privire la probatoriul administrat in cadrul procedurii de restituire a terenurilor stabileste urmatorul principiu:

         Orice proba dovedind dreptul de proprietate al fostilor proprietari poate fi inlaturata numai printr-o proba de aceeasi forta produsa de catre detinatorul actual al terenului sau de catre terti, tagaduind dreptul de proprietate.

III. RESTABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN RECONSTITUIRE

         In privinta situatiilor prevazute de art. 23 din Legea nr. 18/1991, nemodificata, legea noua aduce precizari privind suprafata de teren ce se reconstituie in cazul instrainarii constructiilor inainte de 1990.

         Astfel noul alin.( 2¹) al art. 23 din legea nr. 18/1991, stabileste ca in cazul instrainarii constructiilor, suprafetele de teren aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti precum si curtea, gradina din jurul acestora sunt cele convenite de parti la data instrainarii, dovedite prin orice mijloc de proba.

         Aceasta prevedere se aplica si in cazul stipulat de art. 36 alin. (3) din aceeasi lege.

         O noutate reprezinta prevederile alin.(1¹) si (2) ale art. 24 din Legea nr. 18/1991 modificata.

        Astfel alin.(1¹) prevede ca suprafata terenurilor atribuite de CAP, potrivit legii cooperatorilor sau altor persoane indreptatite, pentru constructia de locuinte si anexe gospodaresti, inainte de 1990 ramase in proprietatea actualilor detinatori, nu poate fi mai mare decat cea prevazuta in actul de atribuire provenit de la CAP, consiliul popular sau primaria din localitatea respectiva.

         Pentru diferenta tinuta in plus de acestia, fostii proprietari vor fi compensati cu o suprafata de teren echivalenta in intravilan sau, in lipsa, in extravilan, acceptate de ei, iar daca nu mai exista teren, se vor acorda despagubiri.

        Trebuie sa observam ca in acest caz detinerea in plus fara drept a unor suprafete de teren mai mari, constituie motiv de introducere de catre persoana interesata a unei actiuni in constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate al persoanei in cauza, conform art. III din Legea nr. 169/1997, modificata prin Legea nr. 247/2005.

         In ceea ce priveste procedura de punere in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate prevazuta la art. 27 din Legea nr. 18/1991, noua lege aduce modificari si precizari importante.

         Astfel, in toate cazurile in care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia masuratorilor, comisia locala ia act de recunoasterea reciproca a limitelor proprietatii de catre vecini, le consemneaza in documentele constatatoare, intocmind planurile parcelare si inainteaza documentatia comisiei judetene sau prefectului pentru validare si respectiv eliberarea titlurilor de proprietate.

        Noul alineat (2¹) al art. 27 din Legea nr. 18/1991 modificata, prevede ca proprietarii sau mostenitorii acestora care nu s-au inscris in cooperativa agricola de productie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, vor putea cere prefectului prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi.

         Este cazul cand o parte din cetateni nu au nici un act de proprietate asupra terenului pe care il detin in fapt. In acest caz, apreciem ca asemenea situatii se pot solutiona prin eliberarea unui ordin al prefectului pentru terenurile intravilane si titluri de proprietate pentru extravilan.

        Noul alin.(2²) al aceluiasi art. 27 modificat stipuleaza ca in cazurile in care s-au emis titluri de proprietate in mod abuziv, altor persoane decat fostii proprietari, iar acestia detineau la acel moment adeverinte de proprietate si aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu incalcarea legii, daca acestea nu au intrat in circuitul civil.

        Daca titlurile respective au intrat in circuitul civil prin acte de vanzare-cumparare sau in alt mod, fostul proprietar se va adresa justitiei pentru constatarea nulitatii absolute a titlului respectiv, conform legii.

        Potrivit noului alineat (4¹) din acelasi articol 27, primarul are obligatia de a afisa lunar suprafata constituita sau reconstituita, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum si suprafata ramasa in rezerva comisiei locale.

         In cazul neindeplinirii acestei obligatii, conform noilor articole 110^1, 110², 110³ introduse in Legea nr. 18/1991 de Legea nr. 247/2005, imputernicitii Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor sau ai Prefectului pot amenda primarul cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.

         Este de observat si faptul ca la art. 110¹ se stabilesc contraventii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate in sensul ca un membru al comisiei locale sau judetene (inclusiv presedintele acesteia) daca impiedica in orice mod sau intarzie nejustificat reconstituirea sau constituirea, dupa caz, a dreptului de proprietate ori elibereaza un titlu de proprietate fara indeplinirea conditiilor legale poate fi amendat cu amenda de la 100.000.000 lei  la 300.000.000 lei.  Si in acest caz, constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre imputernicitii a Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor si de catre prefect sau imputernicitii acestuia.

IV. DISPOZITII PROCEDURALE

         Titlul IV din Legea nr. 247/2005 completeaza art. 52 din Legea nr. 18/1991, in sensul ca introduce un nou alineat 3 prin care se stipuleaza ca prevederile art. 274 Cod procedura civila sunt aplicabile.

         Deci comisiile locale si cea judeteana trebuie sa manifeste mai multa atentie in calitate de parte in litigiile de fond funciar pentru a nu fi obligate la plata cheltuielilor de judecata, neexistand fonduri cu aceasta destinatie.

         Titlul XIII din Legea nr. 247/2005 introduce o procedura speciala privind accelerarea judecatilor in materia restituirii proprietatilor funciare.

            Aceasta procedura are in vedere:

         - instituirea de complete specializate de judecatori;

         - scurtarea termenelor de judecata (maximum 15 zile);

         - reguli speciale privind administrarea probelor;

         - inlaturarea caii de atac a apelului pentru hotararile instantei de fond, acestea fiind supuse numai recursului;

       - scutirea  la  plata taxelor judiciare de timbru si timbru  judiciar pentru executarea hotararilor judecatoresti pronuntate.

         Prin aceasta procedura accelerata litigiile privind fondul funciar (plangerile impotriva hotararilor comisiilor locale si judeteana) se pot finaliza intr-un termen mult mai scurt.

V. RESTITUIREA SUPRAFETELOR ACOPERITE CU LUCIU DE APA

         Conform prevederilor art. 4 alin.(1¹)  din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificat si completat prin Titlul VI al Legii nr. 247/2005, exista posibilitatea retrocedarii terenurilor acoperite cu luciu de apa persoanelor fizice sau juridice, daca la data deposedarii acestea constituiau amenajari piscicole si in prezent se afla in proprietatea statului, pe vechiul amplasament.

         In judetul nostru avem cateva cazuri, respectiv iazurile Dracsani, Negreni si altele.

        Restituirea se poate face cu conditia si obligatia de a le mentine destinatia piscicola si, acolo unde este cazul, unitatea si functionalitatea.

         Noua reglementare prevede doua situatii:

         1. Situatia in care investitiile efectuate de-a lungul timpului nu au fost vandute de catre stat.

        Conform alin.(1²) din art. 4 modificat al Legii nr. 1/2000, pentru aceste terenuri pe care s-au efectuat de catre stat investitii, neamortizate pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, fostii proprietari pot opta pentru:

         - reconstituirea pe vechiul amplasament, cu obligatia de a plati statului in termen de 10 ani,  contravaloarea neamortizata a investitiei, daca aceasta reprezinta mai mult de 30 % din valoarea totala a acesteia la data intrarii in vigoare a legii noi;

         - primirea de terenuri pe alte amplasamente, acceptate de ei, de aceeasi categorie de folosinta cu terenul pe care l-au predat;

         - primirea de despagubiri.

         2. Situatia in care investitiile au fost vandute de catre stat.

         Conform alin.(1³) al aceluiasi articol, pentru terenurile preluate de stat de pe care investitiile au fost vandute cu respectarea legii, fostii proprietari pot opta pentru:

         - alt amplasament, acceptat de ei;

         - pentru despagubiri platite fie de investitor, fie de catre stat;

         a). In cazul despagubirilor platite de investitor:

         - fostii proprietari convin cu investitorul pretul terenului la valoarea de

 piata si termenul de plata de maximum 3 ani. Acordul se inregistreaza la Comisia judeteana, devenind titlu executoriu pentru plata pretului. Inregistrarea acordului echivaleaza cu optiunea definitiva a modului de retrocedare. Pana la efectuarea platii, proprietarul investitiei va plati fostului proprietar al terenului o suma, convenita de parti, care nu poate fi mai mica decat redeventa platita statului la momentul acordului si nu va putea instraina in nici un mod investitia sa, sub sanctiunea nulitatii absolute. Proprietarii investitiilor dobandesc dreptul de proprietate asupra terenului in momentul achitarii integrale a pretului.

         b). In cazul in care despagubirile sunt in sarcina statului, acesta le va plati in conditiile legii.

VI. DISPOZITII GENERALE PRIVIND RETROCEDAREA TERENURILOR AGRICOLE

         Art. 2 alin.(1) din Legea nr. 1/2000 modificat prin Legea nr. 247/2005, consacra regula ca reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, eliminandu-se sintagma „de regula pe vechile amplasamente” din fosta reglementare.

         Art. 8 modificat din Legea 1/2000 stabileste ca celor care li s-a reconstituit proprietatea pe mai multe loturi decat au detinut inainte de preluare, la cerere, li se comaseaza terenurile in loturi mai mari sau intr-un singur lot, de aceeasi categorie de folosinta cu cel preluat, eliberandu-se un nou titlu de proprietate, dupa revocarea celui initial.

         S-a modificat si art. 9 din Legea nr. 1/2000 cu privire la terenurile proprietate de stat administrate de institutele, centrele si statiunile de cercetare, in sensul ca s-au adaugat noi alineate prin care se reglementeaza modul de retrocedare catre fostii proprietari si mai ales faptul ca pentru suprafetele de teren care se restituie pe vechiul amplasament persoanelor indreptatite, unitatile de cercetare vor primi teren in compensare din proprietatea statului.

         Si alin.(1) al art. 12 din Legea nr. 1/2000 prevede ca retrocedarea se va face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

         La art. 13 al Legii nr. 1/2000 modificate se prevede ca prefectul, in calitatea sa de presedinte al comisiei judetene, va intocmi si inainta lunar Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor un raport privind situatia aplicarii prevederilor legii, cu propuneri de masuri, inclusiv de angajare a raspunderii pentru primarii care intarzie sau impiedica in orice mod reconstituirea dreptului de proprietate in termenele si in conditiile stabilite de lege.

         Art.22 modificat al Legii nr. 1/2000 precizeaza ca reconstituirea dreptului de proprietate se face  si de catre prefect pentru cazurile prezentate anterior.

         Alin.(1²) al art. 23 din Legea nr. 1/2000 introduce o noua prevedere prin care se stipuleaza ca unitatile de cult (centre eparhiale, protoerii, manastiri si schituri, parohii si filii) daca au avut in proprietate suprafete mai mari decat cele retrocedate pana la intrarea in vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru intreaga suprafata detinuta in 1945.

VII. RETROCEDAREA TERENURILOR FORESTIERE

        Art. 24, 25, 26, 27, 28, 29, 31, 35 si 40 din Legea nr. 1/2000 sunt modificate si completate substantial de catre noua Lege nr. 247/2005.

        Astfel, din aceste noi reglementari rezulta urmatoarele :

         - Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente, pentru diferenta dintre suprafata primita prin aplicarea legilor fondului funciar si cea avuta in proprietate ( deci fara limita) ;

         - Sunt introduse masuri si conditii de protectie pentru terenurile restituite fostilor proprietari pe care se afla arborete, material semincer, plantaje, etc.;

         - In cazul terenurilor defrisate dupa 1 ianuarie 1990, fostul proprietar poate opta pentru restituirea pe vechiul amplasament;

         - Nu pot fi retrocedate pe vechile amplasamente terenurile atribuite fostilor proprietari care au titluri de proprietate eliberate legal anterior acestei legi.

         - Daca fostul proprietar primeste pe vechiul amplasament paduri de grupa I, trebuie sa respecte destinatia acesteia si sa permita lucrarile de interventie necesare, sau poate opta pentru restituirea unui alt teren din apropiere.

         - Sunt prevazute si masuri administrativ-organizatorice.

         Pentru persoanele prevazute la art. 24 alin.(1) din Legea nr. 1/2000 se va emite un titlu de proprietate suplimentar. In cazul in care nu a fost emis nici un alt titlu se va emite un singur titlu pentru intreaga suprafata rezultata din aplicarea tuturor legilor funciare.

          Formelor asociative li se va restitui in intregime suprafata avuta in proprietate, iar titlul de proprietate va fi insotit de o schita de amplasament.

         Punerea in posesie, cand terenul forestier este situat pe mai multe comune, se face de Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara, iar cand este situat pe mai multe judete de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara.

        Administrarea si exploatarea terenurilor forestiere ale formelor asociative de proprietate se face in conformitate cu statutele admise de legislatia Statului Roman in perioada 1921 – 1946, in masura in care nu contravin legislatiei in vigoare.

Sunt prevazute reglementari pentru procedura revenirii la formele asociative initiale pentru organizarea administrarii si a determinarii responsabilitatilor persoanelor.

         Membrii formelor asociative aflati in devalmasie sau indiviziune nu pot instraina propriile cote – parti unor persoane din afara acestora.

         In cazul dizolvarii formelor asociative, proprietatea indiviza a acestora va trece in proprietatea publica a consiliilor locale in raza carora se afla terenurile respective.

         Art. 29 s-a modificat si el, in sensul ca limita de 30 ha a fost inlaturata, unitatile de cult si invatamant si Academia Romana, putand sa primeasca titluri de proprietate pentru intreaga suprafata detinuta in proprietate, in momentul deposedarii.

         Diferenta de suprafata neatribuita se reconstituie in forma si structura de proprietate existenta la momentul nationalizarii terenurilor forestiere de catre regimul comunist.

         Conform art. 31 din Legea nr. 1/2000 asa cum a fost modificata si completata de noua lege, se retrocedeaza  si constructiile de pe terenurile forestiere, daca au facut parte din exploatatia forestiera la data trecerii in proprietatea statului.

         Constructiile de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de colectare a torentilor, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vanatoare, pepinierele, alte amenajari silvice, inclusiv cele aflate in curs de executie, amplasate in suprafetele care fac obiectul retrocedarii, trec in proprietatea persoanelor fizice sau juridice carora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor, daca fostul proprietar, singur sau impreuna cu alte persoane fizice sau juridice, detine o suprafata minim necesara pentru constituirea unui ocol silvic, cu obligatia pastrarii destinatiei acestora, si acceptul ca exploatarea si intretinerea acestora sa fie efectuata de ocolul silvic ce asigura administrarea padurii.

         Daca nu se indeplinesc aceste conditii, atunci se reconstituie dreptul de proprietate pe alte amplasamente, stabilite cu acordul fostilor proprietari.

         Ocoalele silvice si actualii detinatori raspund de paza si protectia vegetatiei forestiere de pe terenurile solicitate de fostii proprietari si dupa punerea in posesie pana la formarea structurilor proprii de paza sau de administrare, ori pana la incheierea unor contracte de administrare si paza cu un ocol silvic.

         Statul suporta contravaloarea cheltuielilor aferente acestei activitati.

         Pentru suprafetele de pe care s-a exploatat masa lemnoasa in perioada dintre validarea cererilor de retrocedare si punerea in posesie a proprietarilor, Regia Nationala a Padurilor – ROMSILVA va acorda acestora beneficiul realizat, dupa deducerea cheltuielilor de exploatare si va suporta cheltuielile de impadurire a suprafetelor neregenerate.

         Art.IV din Titlul VI al Legii nr. 247/2005 prevede ca Guvernul va modifica, in termen de 30 de zile Regulamentul aprobat prin HG nr. 1172/2001, acest lucru realizandu-se deja in Sedinta de Guvern din 4.08.2005.

         Art.V din acelasi titlu prevede ca despagubirile acordate potrivit Legii nr. 18/1991 si 1/2000 cu modificarile aduse de prezenta lege vor urma procedura si se vor supune dispozitiilor privind aceasta chestiune din Titlul VII.(acordarea de titluri de stat din fondul „Proprietatea”).

VIII. MODIFICARILE ADUSE LEGII NR. 169/1997

         Titlul V din Legea nr. 247/2005 modifica art. III din legea nr. 169/1997 astfel:

         - Alin.(1) precizeaza ca nulitatea absoluta poate fi invocata si pentru actele emise cu incalcarea Legii nr. 1/2000, modificata si completata.

         - litera „a” din acest alineat este dezvoltata, prezentand distinct 6 situatii in care actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate pot fi lovite de nulitate absoluta, dupa cum urmeaza:

         1. reconstituirea pentru persoane care nu au avut niciodata teren in proprietate predat la CAP sau la stat;

         2. reconstituirea si constituirea in favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de acestia in termen legal si libere la data solicitarii;

         3. reconstituirea si constituirea in favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost inscrisi in CAP, sau nu au predat la stat;

         4. actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise dupa eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris in registrele de transcriptiuni si inscriptiuni sau, dupa caz, intabulat in cartea funciara, precum si actele de instrainare efectuate in baza lor;

         5. actele de reconstituire si constituire, in masura in care s-au depasit limitele de suprafata din actul de atribuire pentru constructia de locuinte (art. 24, alin.(1) din Legea nr. 18/1991, modificata);

         6. actele de reconstituire asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele neindreptatite.

         Dupa alin.(1) se introduce un nou alineat (1¹) prin care se stipuleaza ca actele administrative prin care au fost trecute in domeniul public sau privat al statului sau al localitatilor terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privata isi suspenda efectele cu privire la aceste terenuri pana la solutionarea cererii de catre comisia de fond funciar, cu exceptia terenurilor intrate deja in circuitul civil.

         Se modifica si alin.(2) al Legii nr. 169/1997 in sensul ca se adauga si Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor ca persoana ce poate invoca nulitatea unui act nelegal.

         Dupa alineatul (2) se adauga inca patru alineate noi prin care se stabileste ca:

          - nulitatea absoluta va putea fi invocata si in litigiile in curs de judecare;

         - nulitatea absoluta nu opereaza asupra titlurilor obtinute de fostii proprietari pe alte amplasamente, daca la intrarea in vigoare a prezentei legi si-au gasit vechile amplasamente atribuite legal altor persoane;

         - fostii proprietari pot reveni la vechiul amplasament si atunci cand persoanele puse in posesie pe aceste terenuri renunta in favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate.

         In cazul unor instrainari succesive ale terenurilor, cel care a vandut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remita pretul actualizat fostului proprietar ramas fara teren.

IX. ALTE PREVEDERI LEGALE CONEXE INSTITUITE DE LEGEA NR. 247/2005

         Titlul VII din legea nr. 247/2005 stabileste regimul platii despagubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv care se aplica si pentru cazurile reglementate de Legea 18/1991 si 1/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

         Astfel sunt stabilite sursele de finantare, cuantumul si procedura de acordare a despagubirilor, respectiv de organizare a fondului „Proprietatea”, acordarea titlurilor de despagubire, evaluarile, masurile anticoruptie, caile de atac etc.

         Titlul IX modifica Codul penal in sensul ca alin.(2¹) al art. 44 stabileste ca: se prezuma ca este legitima aparare si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau alte asemenea mijloace intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.

         Art. 220 Cod penal privind tulburarea de posesie este modificat fiind preluate prevederile art. 108 din Legea nr. 18/1991, nemodificata, avand urmatorul cuprins: Ocuparea in intregime sau in parte, fara drept, a unui imobil aflat in posesia altuia, fara consimtamantul acestuia sau fara aprobare prealabila primita in conditiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.

         Daca fapta prevazuta la alineat (1) se savarseste prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este inchisoarea  de la 2 la 7 ani.

         Daca fapta prevazuta la alineat (2) se savarseste de doua sau mai multe persoane impreuna, pedeapsa este inchisoare de la 3 la 15 ani.

           Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

        Titlul X abroga Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor  stipuland alte prevederi legale, in sensul ca elimina procedura de exercitare a dreptului de preemptiune pentru instrainarea terenurilor in extravilan si stimuleaza comasarea parcelelor si loturilor de teren pentru constituirea unor corpuri de proprietate mai mari.

        Totodata prin acest titlu se abroga art. 9 din Legea arendarii nr. 16/1994 in sensul ca arendasul nu mai poate avea drept de preemptiune in cazul vanzarii - cumpararii.

        Titlul XI intitulat „Renta viagera agricola” instituie masuri stimulatorii pentru realizarea fermei familiale. Astfel, rentierul agricol, persoana in varsta de peste  62 de ani care are in proprietate pana la 10 ha teren, daca vinde sau arendeaza terenul, primeste de la stat o suma de bani anuala si pe hectar.

        Cuantumul rentei viagere agricole reprezinta echivalentul in lei a 100 Euro/an pentru fiecare ha de teren agricol instrainat si echivalentul in lei a 50 Euro/an pentru fiecare hectar arendat.

         Titlul XII modifica si completeaza Legea nr. 7/1996 a Cadastrului si publicitatii imobiliare.

        Printre alte modificari se prevede infiintarea la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale a Birourilor de cadastru si publicitate imobiliara, in subordonarea Oficiilor teritoriale judetene (platite de la stat).

        Practic, se urmareste introducerea cadastrului pe cheltuiala statului, aproprierea serviciilor de cadastru de domiciliul cetatenilor.

         Potrivit noilor prevederi legale, primarii localitatilor au obligatia sa instiinteze detinatorii imobilelor in scris, prin afisare si prin alte mijloace de publicitate, sa permita accesul specialistilor pentru executarea lucrarilor de cadastru sau dupa caz, sa se prezinte personal pentru a da lamuriri privitoare la imobile si a participa la identificarea  si marcarea limitelor acestora.

         Prin aplicarea noilor reglementari, in perioada imediat urmatoare ne exprimam speranta ca vom putea finaliza ampla, anevoioasa si indelungata actiune de restituire a  proprietatilor funciare, in scopul reorganizarii si dezvoltarii agriculturii romanesti, capitol important pentru integrarea tarii in Uniunea Europeana.

Jr. Mihai Elvadeanu

Subprefect

al Institutiei Prefectului Judetului Botosani